A inceput sezonul colindelor...cam devreme, dar, deh, totul se intampla pe repede-nainte in vremurile astea agitate. Hoarde de colindatori iau zilnic cu asalt blocurile: studenti (eventual teologi), tigani, sau pur si simplu copii de scoala.
Ce facem, le deschidem, ca sa intampinam cum se cuvine Craciunul? Sau le strigam prin usa, sadic: "nu primim cu colindul!"
In mod traditional, colindatorii erau asteptati si primiti cu bucurie in casa, cantau o suita de colinde care vesteau nasterea Mantuitorului, apoi erau tratati de catre gazde cu mere, nuci si covrigi (doar suntem in post, nu?). In zona rurala obiceiul inca se mai pastreaza, insa la oras, si mai ales in Bucuresti, ce pretentii mai putem avea la respectarea traditiilor? Vin oamenii, lalaie o cantare, iau banul si pleaca multumiti. N-am incercat sa le dau covrigi, ca nu stiu cum ar reactiona...sincera sa fiu, mi-e si frica!
Deci, ce facem, ne lasam colindati pe scara blocului sau ne vedem de ale noastre si ne ducem la biserica sau la concerte, daca vrem colinde autentice?
Poate am devenit paranoica, dar colindatul pe la blocuri aduce tot mai mult cu o forma de cersetorie mascata...
