Se afișează postările cu eticheta teatru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta teatru. Afișați toate postările

octombrie 27, 2009

Straini in noapte

Am reusit in sfarsit sa vedem "Straini in noapte", cu Emilia Popescu si Florin Piersic, in regia lui Radu Beligan. Nu ne-a fost recomandata, nu am citit recenzii, nu suntem fani Florin Piersic, dar titlul suna bine, iar o piesa cu 2 actori buni nu are nevoie de alta reclama, nu?
Cu siguranta, piesa merita vazuta! Nu ma voi apuca acum sa povestesc subiectul, va spun doar ca nimic din ce se petrece pe scena nu e ce pare a fi, ca e o poveste de viata cu mai mult de 2 personaje, caci intorsaturile de situatie sunt frecvante, iar cand te astepti mai putin Emilia dezbraca un rol si imbraca altul, cu o usurinta debordanta, de parca nu se poate hotari care i se potriveste mai bine...Florin Piersic, palavragiul care la televizor te ameteste cu vorbaria lui, e minunat pe scena: vorbeste atat cat trebuie si umple pur si simplul scena cu farmecul lui!
E o piesa de ras, de plans, de pus pe ganduri, de filosofat, de induiosat, de aplaudat frenetic si indelung.
Un singur sfat: nu va luati bilete in primul rand, caci scena Operei e foarte inalta si riscati sa le vedeti doar capetele...Incepand din randul 2, se vede bine, dar daca vreti sa le vedeti si pantofii, mai urcati un rand!

ianuarie 29, 2009

"Made in Romania"

Made in Romania
Saptamana trecuta am raspuns unei invitatii la teatru si ma bucur din suflet ca n-am stat pe ganduri.
Este vorba de un spectacol de pantomima in regia lui Dan Puric, care se joaca la sala Rapsodia a teatrului de revista Constantin Tanase.
Imi place pantomima, caci mi se pare extraordinar sa fii in stare sa transmiti o stare, un gand, o idee doar prin gesturi, priviri sau semne. Iti trebuie o expresivitate si o inteligenta peste medie ca sa-i faci pe ceilalti sa inteleaga, daramite sa se mai si emotioneze.
Spectacolul se vrea a fi o oglinda a societatii romanesti contemporane, in care accentul se pune pe automatismul gesturilor, al sentimentelor si al vietii noastre in general. Nu mai avem timp (si nici loc) sa traim: muncim, dormim, mancam, facem sex ca niste roboti, fara a observa ce se intampla cu adevarat in jurul nostru: nu avem timp sau nu ne pasa...
Aceste scene alterneaza cu gaguri care te duc cu gandul la filmul mut sau cu episoade celebre din istorie.
Ma opresc aici si va las si pe voi sa gustati farmecul acestei 'bijuterii' si, poate, sa cadeti pe ganduri...
P.S. Trupa este tanara si foarte, foarte talentata!