Din post in post

In lumea asta nebuna, cu un ritm infernal, nu mai avem timp de nimic...alergam dupa metrou,  la serviciu, la piata, la teatru (asta deja e lux!), la doctor, la rude, la prieteni. Mancam, dormim,  iubim, traim pe fuga pentru ca suntem in permanenta in CRIZA DE TIMP! 

Si dintr-o data: zbang! Un accident stupid, o alunecare (culmea, tot din fuga!) la 100 m de iesirea din poteca si ma trezesc brusc ca totul a incetinit. Acum am tot timpul din lume! Proptita in cele 2 carje

Rasfat culinar

Pentru ca am fost o pacienta cuminte si am dat jos cele 6 kg planificate pana la Craciun, zina nutritionista si-a unduit bagheta prin aer si mi-a dat voie sa ma rasfat cu bucatele traditionale in cele 3 zile de Craciun!

"O, ce veste minunata!" -vorba colindului...am zis eu si m-am apucat sa gatesc niste feluri mai dietetice totusi, de frica sa nu ajung din nou cat animalul care se sacrifica in perioada asta...

Pacat ca nu puteti simti mirosul de sarmale, caci e ...DEMENTIAL! Nu stiu cum or fi iesit, caci le-am facut in premiera cu carne de pui+curcan+morcov si le-am condimentat cu coriandru, cimbru, piper, boia si marar. Acum fierb de zor in suc propriu si presimt ca in seara asta voi avea un aflux de colindatori, hipnotizati de aroma lor, precum Tom, motanul.

Si am mai produs ceva azi: niste salata boeuf cu carne de pui la gratar, fara mazare si cu cartofi "mai putinei"...Sa va mai spun ca am voie si carnati (de pui), 2 felii de toba si 3 felii de cozonac/pe zi? Mai bine nu, ca va apucati si voi de cura si n-am chef de concurenta!

Voi ce-ati pregatit bun?

Cadouri pentru tombola

Cine ma ajuta si pe mine cu niste idei de cadou pentru tombola de la serviciu?

In afara de:

-cani

-lampi aromoterapie

-casete bijuterii

...ca de-astea am deja dubluri si tripluri si n-as vrea sa pateasca si altii ca mine!

Ati primit vreodata un obiect super-haios sau ingenios? Vindeti-mi si mie pontul...

Mere coapte cu scortisoara

Trebuie sa va fac o marturisire: nu-mi plac merele!Le mananc doar in caz de forta majora, pe munte, de sete sau de foame.

Insa ieri am redescoperit bucuria merelor coapte in soba, pudrate cu scortisoara... Recunosc, totul a pornit de la nutritionista, care mi le-a inclus in regim. Si da, aratau bine pe ambalajul unei ciocolate cu aroma de mar si scortisoara, strecurate de Mos Nicolae in ghete...

Numai ca ieri, cand fulguia asa de frumos si focul ardea in soba casei copilariei mele din Ploiesti, merele coapte aveau aura de colindator: vesteau sarbatoarea care se apropie mai ceva ca reclamele televizate cu Mos Craciun!

Bucuriile stau intotdeauna in lucrurile simple: o fereastra cu pervazul greu de grau incoltit, mare, verde si stufos, dand spre niste ramurele inghetate si infofolite cu un strat potrivit de zapada care se indoiau, din cand in cand, sub povara unui pitigoi cu burta galbena, guraliv si cersetor...o soba calduroasa adapostind in pantecul ei generos o tavita cu trei mere coapte, frumos mirositoare si zemuinde...vine Craciunul, simtiti si voi?

De ce imi place iarna...

Poate pentru ca m-am nascut in ultima zi de iarna, pe vremea cand nu existau ierni fara zapada sau pentru ca e anotimpul Craciunului, al oamenilor de zapada, al cadourilor, al patinajului sau al povestilor spuse la gura sobei...

Toate acestea imi aduc aminte de copilarie si de farmecul aparte al sarbatorilor de atunci, fie ele si din vremuri comuniste! Imi aduc aminte de forfota din casa, de bunici, de bradul din sufragerie caruia-i cantam ca sa nu se simta singur, de sanius, de bulgareala, de lipsa de griji si de prietenii de-atunci.
In primele zile ale lui Gerar am avut bucuria sa fac cateva plimbari: la Poiana Tudorului de langa Zarnesti, la Plaiu Foii, la biserica rupestra de la Sinca Veche si la Sambata de Sus. Cu niste bocanci caldurosi si impermeabili in picioare iti vine sa colinzi cat e ziua de lunga, sa te minunezi de fiecare brad care-si poarta demn povara zapezii, de formele ciudate nascute din efortul apei de a-si croi drum pe sub gheata, de sclipirea soarelui pe intinderile imaculate, de cusmele pufoase cuibarite pe cate un stalp sau de incremenirea ireala a unei masute cu bancute capitonate in alb din sanul padurii.
Iubesc zapezile de demult dar si pe cele de azi deopotriva.