Chef de blog

Azi am chef sa scriu pe blog. Nu m-am gandit la un subiect anume, dar mi s-a facut asa un dor de scris... As scrie despre saptamana frumoasa in care am intrat, nu doar pentru ca a inceput duminica, cu Dragobetele si se va incheia cu Martisorul dupa ce voi fi sarbatorit si ziua mea, ci pentru ca am o stare de bine, parca in jurul meu totul se inlantuie in chip fericit. As scrie despre un vis care e pe cale sa se implineasca: poate voi vedea Irlanda in aprilie. As scrie despre lalelele mele din ghiveci care de cateva zile cresc vazand cu ochii, straduindu-se din rasputeri sa infloreasca fix de ziua mea. As scrie despre dorintele si sperantele mele ascunse, dar si despre temerile mele. As mai scrie si despre tristetile si fericirile mele, despre rulada cu ness si pisica neagra care nu se asorteaza cu gresia mea, despre coltarul in trepte si urgenta cu bin Laden, calciul cu D3 pe care uit sa-l iau, cerceii atarnatori pe care i-am primit cadou azi, de ce se flescaiesc trandafirii dupa ce-i cumperi si nu inainte, ce bine ca nimeni nu mi-a urat inca ''La multi ani'' cu anticipatie (urasc sa mi se faca urarile fie si cu 1 zi inainte de ziua mea!), trebuie sa slabesc, nu mai am chef sa citesc, televizorul ne consuma viata, cu cat vinde Petrica ouale?
Mi-e frica sa cobor cu viteza din varful unei pante abrupte, m-am resemnat cu primele fire albe, imi place sa predau, regret ca tata nu a trait mai mult, ma surprinde cat de repede trece timpul in ultimii ani, ''iubesc, am curaj si ma tem'', imi doresc sa devin mama anul asta, mi-e dor de Maita, oare ce-mi aduce Madalina?
''Asta abereaza...''
Nu tocmai...aveam chef sa scriu pe blog si am transcris tot ce mi-a trecut prin cap in ultimele minute. Voi citi si eu o data cu voi, sa vad ce a iesit.