martie 18, 2008

Marea in luna lui Marte

Dupa cum ati aflat, duminica am fost la mare. A devenit asa, un fel de traditie de familie, sa admiram marea cand e ea mai frumoasa, adica fara turisti, gunoaie si manele. Prin martie e tocmai bine, poate si in aprilie, in mai deja e tarziu! A fost o zi frumoasa, nu prea insorita, dar suficient de calda. Pana si apa era acceptabila pentru o baie, dar nu se facea sa deranjam o mare atat de limpede si fericita cu mofturile noastre de oameni.
Ne-am plimbat pe malul marii pana dincolo de hotelul REX, alaturi de indragostiti inlantuiti, caini zburdalnici si copii, am incercat sa ne imaginam cum arata pontonul din dreptul cazinoului din Mamaia acum 50 de ani, cand toboganele de piatra erau functionale, iar lumea avea acces la el pe o scara decenta, nu pe una subreda de lemn, improvizata de cineva...Am mai admirat locurile de parcare trasate pe piatra cubica unde in anii trecuti aveau acces doar pietonii si bicicletele, buticurile si telegondola adormite, ne-am intalnit si cu gargarita de anul trecut, cu deosebirea ca atunci parea mai vie ;-), am cautat in zadar o toaleta, fie si cu bani, ne-am intrebat cum o fi sa te gadile soarele pe la gene dimineata in cele 2 vile cochete din Mamaia cu iz arhaic...

Numai pescarusii pareau bucurosi de oaspeti si ne-au delectat cu baletul lor aerian! Am plecat seara tarziu, dupa ce ne-am clatit plamanii cu aerosoli de primavara, ratacind pe la Topalu si Capidava, caci la Bucuresti se poate ajunge pe oriunde, chiar si pe A2 daca te-ai nascut in Constanta sau ai memoria localitatilor prin care ai trecut la venire...

3 comentarii:

Anonim spunea...

Mai ce poeta esti ... trebuie sa mai scriu asta o data ... in ce oras te-ai nascut? Pun pariu pe ce vrei tu, ca cel putin un mare poet a respirat aerul incarcat de creativitate artistica din urbea ta natala :)

Mărtutza spunea...

Coming from you, I take it as a compliment! Mda...Nelu Ploiesteanu!?

Anonim spunea...

toboganele au mers pana prin '89. copil fiind, le'am prins si mi'am rupt slipul in ele. erau de ciment, lustruit de atatea funduri. am prins si digul (nu ponton :) ) intreg, pe care se putea merge. dealtfel digul a fost inchis acum vreo 4 ani din motive de "e subred si n'avem bani". nu stiu de ce l'au numit "dig" - constantenii asa ii spun. povestea lui e ca acolo se urca regina in iaht, cand tragea cate'o plimbare pe Marea Neagra. Cazino'ul din Mamaia, Castelul (pe vremuri resedinta) si "digul" au fost candva in uzul familiei regale.
dar da, marea iarna e deosebita. acolo am copilarit, acolo mi'am adus mai tarziu iubitele de prin alte orase sa le'arat ce'nseamna plaja fara slapi si samburi de caisa.
si scriu asta pentru ca, departe de voi, mi'e dor de un singur lucru: Mamaia din octombrie pana in aprilie.